Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Accesibilitate
Contact

Istoricul comunei Gîrceni, judetul Vaslui

Ca date istorice bătrânii afirmă că satele comunei - cu excepţia satului Racoviţa format după anul 1864 și Slobozia în anul 1920, sunt așezări vechi, legendele păstrate amintesc de locuri și întâmplări din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, ca de exemplu locul numit "Scaun" legat de lupta de la Vaslui, relevând participarea maselor de ţărani la luptele viteazului domnitor, cât și întâmplări de mai înainte de domnia acestui mare domnitor. Denumirea localităţilor provin de la denumirea unor persoane care au contribuit la formarea acelei localităţi ca de exmplu: Gîrceni de la boierul Gîrceneanu - originar din Maramureș sau de la denumirea unor resurse locale, precum satul Racoviţa de la apa cu același nume și localitatea Racova de la pârâul Racova. Existenţa documentară a unor localităţi din comună este atestată încă din 15 mai 1437 (înainte de domnia lui Ştefan cel Mare) când Pan-Tofan primește ca danie mai multe localităţi de pe Valea Racovei,din care Gîrcenești (veche denumire a Gîrcenilor) și Dumbrăveni sub denumirea de atunci satul din Dumbravă. Locuitorii satelor Dumbrăveni, Trohan și o parte din Gîrceni - sunt răzeși vechi, care s-au adăugat în Gîrceni o populaţie românească din Transilvania, emigrată datorită persecuţiilor naţionale, cunoscută și acum sub denumirea de "ungureni". Această populaţie a luat parte în mod activ la marile evenimente ale poporului nostru, precum războiul de independenţă din 1877-1878, primul și al doilea război mondial. Pe Valea Racovei și la Gîrceni a existat proprietatea moșierească a boierilor Lionești, Cuzești, Nedelcu, Floricel, Marcopol și Bastache care au fost desfinţate după anul 1945. În perioada ce a urmat anului 1990, unei părți dintre moștenitorii menționați anterior li s-a reconstituit până la 50 ha teren și toată suprafaţa de pădure deţinută. În anul 1956 în urma descoperirilor arheologice făcute, s-au găsit urme de locuinţe și ceramică aparţinând culturii Cucuteni. La nivel local, un frumos monument al naturii sub denumirea de "Cheile Racovei" este legat de legendele locale evocând personalitatea domnitorului Ştefan cel Mare.